Motto: Sunt toatã  plinã de bucãţi

Sunt nomad…ã. Undeva între gândul meu şi mişcarea mâinii stângi. Mi se încãlzeşte pupila ori de câte ori o mişc. Cavaler nomad al timpurilor apuse. Mai mult nomadã, extrem de puţin, chiar deloc, cavaler. Şi tunet şi frunze. Cu puţin vânt şi o linguriţã de soare.

Am pielea coloratã în atingeri mai mult sau mai puţin apãsate. Şi gâtul lungit de momente şi mâinile pline de fracţiuni. Îmi sunt jumãtate din sfert şi nu îmi ajunge.

Şi tot cu pielea simt şi duc dorul

Sebik