Ai tu ceva din neliniştea turbării

Hai să jucăm un joc. Îi spunem: tu vrei, mie nu-mi pasă. Se joacă după următoarele reguli:

1. reguli oarbe, oricum jocurile nu se joacă după reguli…
2. pe tine te doare, eu nu te alin…reguli surde
3. tu suferi, eu mă fac că sunt oarbă, reguli mute
4. noi nu avem şi ei iau, reguli fără admonestări

oricum, mă gândeam ieri la cine are mai mult dintre noi.  Cred că atunci când nu vrei te doare prin vene. Organic. Îţi tremură pupilele şi te dor degetele. Şi simţi… simţi cum este să-ţi pocnească pielea de pe muşchi şi oase. Şi atunci te aperi cu indignare şi înverşunare. Atunci scoţi ce este mai rău din tine la suprafaţă. Şi stai şă asculţi. Tumultul din tine. Oricum fiecare iubeşte ce vrea şi tace când ascultă cine poate. Mi-e teamă şi mi-e frig când mă gândesc ce am putut să văd într-o pereche de ochi. M-au trecut fiori pe piele şi am simţit că mi se cutremură fiinţa. Şi a trecut cu aceeaşi înfrigurare. Când taci şi nu spui nimic şi ai ochii goi, rămâne ceva… aş putea să spun ce, însă unde ar mai fi plăcerea căutării răspunsului?

Andrada