Îmi plac ochii…atunci când stau pe jumătate, ca şi când n-ai vrea cu totul. Parcă dau sau parcă nu. Parcă mă vrei sau mă cam laşi. Mi-e cam cald… sau mi-e cam rece. Îmi plac dimineţile prelungi în care mai zăbovesc pe pernă după 3 ore de somn. Am reînceput să mă joc cu degetele pe geam. Semn de slăbiciune. Mi-e uşor cam trist să aştept cum se scurge. Mi-am luat un vas. E numai al meu. Mă mut. Mă mut din mine şi mă las pe undeva pe podea, sau pe un perete. Să mi te pierd printre rafturi. Praf, praf şi ploaie. Ţi-aş curge palme. Ţi-aş adică mi-aş. Ţie, cu alte cuvinte mie. Trebuie să cad fără să mă pierd. Trebui să inisist mai tare şi să plec mai des…mai în alte locuri. Mai undeva la dreapta. De ce dreapta? E … mai dreaptă.
Rezistenţă de materiale. Hai să vedem cât rezistă fiecare. Aseară cafea cu Biscu… sublim la modul superb. Te ador, deşi nu o spun des. Te ador, pentru că îmi eşti acolo undeva , adânc, în suflet.
Scrisoare de adio: bine te regăsesc ori de câte ori mi-o iau picioarele în loc.
Andrada
