2012- nu a debutat cu o catastrofã globalã, însã a confirmat un deces: decesul activismului; cel puṭin al activismului românesc. Înainte de toate, haideṭi sã vedem ce este activismul: ACTIVÍSM s.n. 1. Propagandă activă în serviciul unei doctrine politice, al unui partid etc. 2. Atitudine morală care pune accentul pe necesitățile vieții și pe acțiune mai mult decât pe principiile teoretice. [< fr. activisme].
Din nefericire nu pot da un like pe Facebook, cu toate cã tare îmi mai place definiṭia aceasta. Problema în 2012? Activismul se face simṭit pe Facebook, în particular, în mediile de socializare online, in general. Şi în fond de ce nu?! De ce s-ar mişca obositul şi frustratul cetãṭean român din scaun, din faṭa monitorului pentru a protesta?! Nu este oare mai uşor sã dai un click pe net, sã organizezi un eveniment şi sã te alãturi celor 12345 de prieteni adevãraṭi din lista ta? Oare eşti cu ceva mai prejos decât cei care au ieşi în stradã în 89? Nu eşti şi tu la fel de indignat? Oare nu rişti la fel de mult când postezi PE WALL, în vãzul tuturor, cã îṭi place o cauzã anume? Nu eşti supus oprobiului public dacã te solidarizezi unei cauze cu puṭini fani? Dovada ta de curaj vine în momentul în care realizezi cã din multitudinea ta de prieteni, unii te pot renega şi vor rupe relaṭia cu tine, renunṭând sã mai fie prietenii tãi. Şi pentru ce? Pentru o cauzã la care altul putea da like?
De ce activism pe Facebook? Pentru cã românii s-au solidarizat în numãr mai mic cauzei pentru salvearea SMURD, decât evenimentului ”1 milioni de ochelari Ray Ban gratis pentru cei n simpatizanṭi’’. Iniṭiativa existã- la un click distanṭã. Andrei Georgescu a primit toate opiniile indiganṭilor de pe Facebook şi le va citi. Pe toate n. Commenturi. Injurii. Like-uri. Sau nu.
Activism pe gratis? Pentru idei? Desuet. Din moment ce activismul se cultivã prin educaṭie- iar noi suntem deficitari şi la acest sector – nu prea putem spera la multã acṭiune directã.
Andrada
